Situaţia romilor în UE - Integrare socială prin educaţie şi acces pe piaţa muncii
Parlamentul European a adoptat într-un raport detaliat cu privire la situaţia socială a romilor în UE. În raport se subliniază că promovarea incluziunii sociale şi a accesului romilor pe piaţa muncii trebuie să răspundă condiţiei fundamentale prealabile a acordării de drepturi sociale şi politice egale.
"Condiţiile în care trăieşte cea mai mare minoritate din Europa pot fi descrise, fără îndoială, ca fiind similare celor din ţările în curs de dezvoltare. Acestea nu se referă numai la indicatori privind educaţia, locuinţele, sănătatea, ocuparea forţei de muncă, şi de altă natură, dar şi la faptul că, fără asistenţă externă imediată, concentrată şi specifică, aproximativ 10-12 milioane de persoane nu au nicio şansă de a scăpa de sărăcie şi excludere", declară în expunerea de motive la raportul menţionat raportoarea PE Magda Kósáné Kovács (PSE, Ungaria).
Recomandări adresate statelor membre, incluse în prezentul raport:
- crearea unui grup de experţi la nivelul Uniunii Europene, care să includă reprezentanţi ai romilor, pentru a coordona strategiei pentru romi a statelor membre şi utilizarea fondurilor Uniunii Europene prevăzute pentru promovarea acesteia;
- stabilirea de parteneriate între diverse organizaţii care reprezintă interesele romilor şi instituţiile publice competente ale statelor membre;
- crearea de instrumente, precum creditele de concesiune sau subvenţii publice, şi ca, la planificarea ajutoarelor pentru ferme, să înscrie obiectivul important de a acorda cetăţenilor romi posibilitatea de a obţine condiţii în care să îşi poată câştiga existenţa din agricultură, astfel încât, în completarea unui loc de muncă salarizat în agricultură, sau în locul căutării unui astfel de loc de muncă, aceştia ar adopta o atitudine deschisă faţă de faţă de ideea conceperii unor forme inovative de muncă în agricultură, inclusiv cooperativele sociale, justificând astfel procurarea resurselor necesare în acest scop;
- dezvoltarea de proiecte locative şi încetarea practicii discriminatorii a evacuării ocupanţilor cartierelor insalubre ale romilor.
Educaţie şi demografie
Cetăţenii romi din anumite state membre influenţează piramida demografică într-un mod specific. Proporţia copiilor romi în cadrul populaţiei totale este ridicată, în timp ce speranţa lor de viaţă la naştere este cu cel puţin 10 ani mai mică decât cea a persoanelor care aparţin populaţiei majoritare.
Raportoarea PE, Magda Kósáné Kovács, atrage atenţia că, în realitate, accesul inegal la servicii şi multiplele dezavantaje cu care se confruntă copiii romi nu le permit acestora să aibă acces la dezvoltarea timpurie şi la o educaţie de înaltă calitate.
Sistemele educaţionale sunt selective şi, în pofida eforturilor depuse de statele membre pentru depăşirea segregării, numeroasele şi variatele sisteme concepute în mod ostentativ în vederea combaterii segregării servesc adesea, în realitate, la accentuarea disparităţilor dintre grupurile sociale şi dezavantajează în mod profund categoriile sărace, îndeosebi romii. Se subliniază necesitatea unor politici educaţionale specifice care să se adreseze familiilor rome şi să încurajeze participarea activă.
Deşi proporţia tinerilor romi înscrişi în sistemele de învăţământ preuniversitar şi superior a crescut în unele state membre, în mare măsură nivelul calificărilor acestora rămâne încă inferior mediei Uniunii Europene. În lipsa unor calificări oficiale, poziţia romilor pe piaţa muncii poate fi îmbunătăţită şi prin crearea unui sistem de recunoaştere a aptitudinilor practice.
Cetăţenia UE şi pentru romi
În cazul romilor, cetăţenia naţională şi cetăţenia Uniunii au suferit o depreciere şi aceştia nu au beneficiat într-un mod corespunzător de avantajele care decurg din extindere, ceea ce a agravat marginalizarea lor sub mai multe aspecte, crescând riscul de discriminare multiplă cu care se confruntă.
Promovarea independenţei economice a femeilor rome
Statelor membre li se solicită să asigure o mai mare independenţă economică a femeilor rome, promovând proceduri simple de desfăşurare a unei activităţi profesionale independente şi de înfiinţare de IMM-uri, facilitând accesul la microcredite.
Guvernele statelor membre ar trebui să conceapă sisteme de stimulente, inter alia prin intermediul avantajelor fiscale, destinate întreprinderilor care angajează femei rome.
Cadrul juridic internaţional
Deputaţii europeni îşi exprimă dezaprobarea faţă de cele patru state membre care nu au ratificat până în prezent Convenţia-cadru din 1995 a Consiliului Europei pentru protecţia minorităţilor naţionale şi invită aceste patru state (Franţa, Grecia, Belgia şi Luxemburgul) să întreprindă de urgenţă acest demers. Statele membre care au publicat, în temeiul Convenţiei-cadru, declaraţii restrictive care afectează recunoaşterea romilor drept minoritate naţională sunt invitate să retragă respectivele declaraţii.
